În week-end am fost la Bicaz. După o perioadă destul de dificilă şi agitată, am zis să ne luăm corturile, sacii de dormit şi să plecăm la munte. Peisaj frumos, aer curat, momente de relaxare. Mă aşteptam să găsesc pe lac ce am găsit şi ultima oară când am fost acolo – multe multe gunoaie. Vezi articolul despre asta aici.

Mare mi-a fost mirarea când am văzut că nu mai era nici un pet în apă. M-am bucurat degeaba, pentru că mergând la coada lacului să ne instalăm corturile nu am putut să nu observăm muntele de gunoaie şi de peturi aruncate ori pe lângă apă, ori pe iarbă. Ca să pescuieşti trebuia să îţi faci loc între zecile de peturi şi gunoaie aruncate la marginea lacului.

Dar per ansamblu, lăsând la o parte gunoaiele şi o familie numeroasă care s-a instalat lângă noi şi care nu s-a sfiit să asculte manele la volum maxim toată noaptea şi să chiuie de mama focului, a fost extrem de bine şi de relaxant. Pentru că nimic nu se poate compara cu liniştea şi aerul curat de la munte.

Asociaţia LECUPO din Iaşi şi Asociaţia INTERPHAZ din Franţa vă invită în perioada 6 – 12 iulie 2009 la Festivalul IAŞI PE STRADĂ!

Scopul proiectului este revalorificarea spaţiilor publice din Iaşi prin organizarea de evenimente culturale şi artistice.

IAŞI PE STRADĂ a fost gândit ca o platformă pentru societatea civilă din Iaşi, o platformă de întâlnire unde coexistă toate generaţiile. În fostele republici comuniste, spaţiile publice, mult timp considerate ale statului, sunt rareori locuri de întâlniri, de schimburi, de libertate. În cele mai multe cazuri spaţiile publice nu sunt valorificate, iar utilizarea acestora este precară. Festivalul de artă stradală este o oportunitate ca fiecare cetăţean să investească, prin participarea la activităţi, în acest bun comun, reprezentat de spaţiul public.

În proiectul IAŞI PE STRADĂ sunt implicaţi artişti din Franţa şi România (Iaşi, Cluj, Timişoara) care vor susţine pe parcursul festivalului variate activităţi: teatru, muzică, dans, workshopuri graffiti, artă contemporană, trial bike, circ stradal (jonglerii, acrobaţii, fire show), iniţiative populare.

Read more »

Puţine sunt firmele care au şi respectă o cultură organizaţională. Şi mai puţine sunt firmele care ştiu cu adevărat ce înseamnă cultura organizaţională şi cât de importantă este ea pentru dezvoltarea companiei.

Trecem peste definiţiile clasice şi ajungem direct la componentele culturii organizaţionale. Cred că aşa le voi ajuta mai mult pe zecile de persoane care ajung pe blogul meu căutând pe Internet „Ce este cultura organizaţională”.

Părerile sunt destul de împărţite între specialişti, însă în general o cultură organizaţională este formată din următoarele elemente:

Read more »

Ochii sunt cei care ne dau de gol de cele mai multe ori, chiar şi atunci când ne străduim din greu să ascundem ceva. Şi asta pentru că pupilele funcţionează în mod independent, iar ochii ocupă un loc focal în ansamblul trupului nostru.

Când suntem bucuroşi, excitaţi, entuziasmaţi de ceva, pupilele noastre se măresc. În mod similar, atunci când suntem trişti, plictisiţi, supăraţi, pupilele se fac foarte mici.

Observată iniţial de negustorii de nestemate chinezi, dilatarea pupilelor în funcţie de diferite stări a reprezentat un subiect de controversă în multe situaţii. De exemplu, cu câteva secole în urmă, prostituatele îşi puneau belladonna în ochi pentru a li se mări pupilele şi pentru a părea mai sexy. Nici jocurile de poker nu scapă acestui espect, unii jucători folosind chiar ochelari de soare pentru a ascunde o posibilă dilatare.

Atunci când negociem un contract cu un client sau când purtăm o discuţie de afaceri, putem afla gândurile interlocutorului prin simpla urmărire a pupilelor. Încearcă să fii interesat de partenerul tău de discuţii uitându-te atent în ochii lui. Se spune că pentru a construi relaţii bune cu o altă persoană, privirea noastră trebuie să se întâlnească cu a respectivei cam 60-70% din timp.

Read more »

Pe 18 iunie am participat, alături de peste 100 de oameni de afaceri, la Business Wings, un eveniment de business networking aflat la a doua ediţie.

Partenerii principali ai evenimentului au fost Tarom, Malev, Carpatair şi Austrian Airlines, iar întreg evenimentul s-a desfăşurat pe conceptul de avion. Astfel că totul a început, pe lângă survolarea avioanelor pe langă Motelul Bucium, cu o demonstraţie perfectă a stewardeselor de la Tarom, ceea ce ne-a făcut să ne simţim exact ca în avion.

După prezentările fiecărui partener, am început efectiv jocul de networking, reuşind să discut cu oameni extrem de interesanţi, nu doar ca oportunitate de afacere, ci şi ca personalitate. Cinci minute de discuţii rapide cu fiecare participant din avionul meu m-au transformat după două ore de conversaţie continuă, iar cocktailul de după a fost mai mult decât binevenit.

Tot un plus din partea Taromului l-a constituit stewardesele care mergeau pe „coridoarele avionului” oferindu-ne apă. Pe ferestre erau lipite gemuleţe cu sigla Tarom, toate la un loc redând perfect atmosfera dintr-un avion.

Ne-am întins până seara târziu iar prezenţa ne-a fost răsplătită cu multe cadouri de la partenerii evenimentului: pixuri, brichete, brelocuri, insigne, şepci, avioane, agende, broşuri şi, piesa de rezistenţă pentru mine, o superbă cană de la Tarom (înţelegeţi-mi entuziasmul – colecţionez căni).

Evenimentul a fost cu siguranţă unul de succes şi felicit organizatorii şi partenerii pentru reuşită. Iar până la următoarea ediţie, vă las cu câteva fotografii.

Când eram în liceu am învăţat cele mai esenţiale reguli de bune maniere de la dirigentele meu de limba şi literatura română. Atunci unele dintre ele mi se păreau extrem de amuzante, iar unele chiar lipsite de sens.

Cu trecerea anilor, luând contact cu atât de mulţi oameni, mi-am dat seama că acele lecţii de dirigenţie erau de fapt baza pe care ar trebui să o ştie toată lumea. Însă se pare că nu e chiar aşa, majoritatea alegând să meargă după val.

Voi face din nou referire la ţara visurilor mele, Japonia, numită de altfel şi „ţara politeţii”, deoarece acolo se fac cursuri speciale cu privire la bunele maniere şi mai ales la procesul de oferire şi primire a unui cadou. Şi sincer sper ca la noi să nu rămână simple ore de dirigenţie care poate nu vin în cel mai bun moment de conştientizare pentru un adolescent.

Să stabilim câteva lucruri esenţiale:

Read more »